Comunicate
Ministerul Integrarii Europene
COMUNICAT DE PRESA
Implicarea agentilor economici si a autoritatilor locale in pregatirea
negocierilor de aderare la UE pentru capitolul Protectia mediului
Managerii si reprezentantii departamentelor de mediu ai intreprinderilor care nu
au completat chestionarele privind costurile si durata de timp necesare pentru
alinierea la normele acquis-ului comunitar vor fi instruiti in cursul saptamanii
viitoare asupra modului in care trebuie completate aceste chestionare. Aceasta
decizie a fost luata vineri, 27 iunie 2003, in cadrul intalnirii dintre
patronate si reprezentantii Delegatiei Nationale de Negociere, Ministerului
Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si Ministerului Economiei si
Comertului privind perioadele de tranzitie solicitate de Romania pentru
capitolul de negociere Protectia Mediului. La reuniunea care a avut loc la
sediul MIE au participat reprezentanti ai patronatelor din industria metalurgica,
mobila, siderurgie, minerit, industria textila, constructii de masini, pielarie
etc. Pentru negocierea unei perioade de tranzitie dupa data aderarii, in care
firmele romanesti sa se alinieze treptat cerintelor comunitare de mediu, Comisia
Europeana a solicitat justificari pentru fiecare activitate si instalatie in
parte, impreuna cu evaluarea costurilor economice si capacitatea de investitie.
"Uniunea Europeana are norme stricte pentru reducerea poluarii si protejarea
sanatatii oamenilor. Noi trebuie sa ne aliniem acestor norme pentru binele
populatiei si incercam sa lucram impreuna si cu industria romaneasca pentru a nu
obliga diferite ramuri sa realizeze investitii masive intr-o perioada prea
scurta de timp. De aceea, dorim sa obtinem perioade de tranzitie, astfel incat
economia romaneasca sa se poata alinia eficient la normele Uniunii Europene. Va
rog sa ne oferiti date privind fiecare instalatie industriala, durata de
conformare, costurile presupuse si sursele de finantare pentru a le aduce la
standardele europene. Noi incercam sa obtinem perioade de timp pentru
conformarea industriei romanesti, dar, daca nu ne ajutati sa demonstram care
este situatia si ca avem nevoie de o perioada suplimentara de timp,
dumneavoastra va trebui sa va conformati integral normelor Uniunii Europene pana
la data aderarii. Daca nu vom putea argumenta si obtine perioada de tranzitie,
instalatiile care nu se vor conforma cerintelor comunitare vor fi oprite, sau
agentilor economici li se vor aplica rigorile legii. Deci, ajutati-ne sa va
putem ajuta!", a spus dl. Vasile Puscas, Ministru Delegat, Negociator Sef cu UE,
in cadrul discutiilor cu patronatele din industrie.
Tot astazi, dl. Puscas s-a mai intalnit cu ministerele si celelalte institutii
implicate in negocierea capitolului Protectia Mediului pentru a discuta
argumentele existente pentru negocierea celorlalte perioade de tranzitie
solicitate de Romania.
Ministrul Delegat, Negociator Sef cu UE a cerut ca inspectoratele locale de
mediu, directiile locale de sanatate publica si autoritatile locale sa se
implice in evaluarea calitatii apei, din punctul de vedere al tuturor
parametrilor masurati in Uniunea Europeana, atat pentru apa bruta cat si pentru
cea finita, distribuita catre populatie. De asemenea, autoritatile locale
trebuie sa furnizeze date asupra investitiilor pe care le fac pentru
managementul deseurilor, strategiilor de reutilizare a acestora si perioadei in
care se vor putea atinge standardele europene in domeniu.
"Am rugamintea sa luati legatura cu autoritatile locale, prin intermediul
prefecturilor si a inspectoratelor de mediu, pentru a ne furniza urgent toate
aceste date", le-a cerut ministrul Vasile Puscas expertilor din administratie
si mediu.
Romania a solicitat mai multe perioade de tranzitie pentru: controlul emisiilor
de compusi organici volatili rezultati din depozitarea benzinei si distributia
sa de la terminale la statiile service, ambalajele si deseurile de ambalaje,
depozitarea si incinerarea deseurilor, epurarea apelor uzate urbane, calitatea
apei destinate consumului uman, descarcarea substantelor periculoase, prevenirea
si controlul integrat al poluarii (IPPC), limitarea emisiilor de compusi
organici volatili datorate utilizarii solventilor in anumite activitati si
instalatii, limitarea emisiilor de poluanti specifici in atmosfera prin
instalatii mari de ardere.
Rezervatia Deltei Dunarii e pusa in pericol.
Pentru protectia complexelor naturale a deltei Dunarii, unul din cel mai
mare riu European a fost creata Rezervatia Biosferica a Dunarii. Flora acestei
rezervatii contine circa 1500 specii iar fauna 3600. Din ele 16 specii au fost
introduse in Lista Rosie Europeana, iar mai mult de 70 in Cartea Rosie a
Ukrainei
Pentru protectia complexelor naturale a Deltei Dunarii, unul din cel mai mare
riu European, a fost creata rezervatia Biosferica a Dunarii. Flora acestei
rezervatii contine circa 1500 specii, iar fauna 3600. Din ele 16 specii au
fost introduse in Lista Rosie Europeana, iar mai mult de 70 in Cartea
Rosie a Ukrainei. Printre ele - morunul si somonul care in Ukraina in
afara hotarelor rezervatiei practic lipsesc. In rezervatia Deltei Dunarii se
gasesc cele mai mari colonii a pelicanului roz si cretos din Ukraina precum
si multe alte pasari importante faunei deltei Dunarii.
Deci, nu intimplator ca aceste teritorii aqua-mlastinoase ale Deltei Dunarii
sint incluse in componenta celor mai de pret si a celor mai bogate
biodiversitati din lume. Prin hotarirea UNESCO de la 02.02.1999,
rezervatia Deltei Dunarii a primit certificatul international de Rezervatie
Biosferica.
Dar toate aceste realizari in timpul apropiat vor putea avea doar o valoare
istorica.
Problema este ca, de la sfirsitul anului 2001, in pofida parerii Academiei
de Stiinte a Ukrainei, Ministerul Transportului "croeste" proectul
construirii unui canal naval e teritoriul zonei Rezervatiei Biosferice a
Dunarii.
Constructia canalului prevede adancirea uneia din minicile Dunarii, pentru
ca pe ea sa poata trece navele maritime. Daca se vor efectua lucrari de
adincire a fundului riului in zona rezervatiei si apoi de a pune in miscare
corabiile - mentinerea in acest areal a complexelor naturale e putin probabila.
Dar insusi faptul "sectionarii" va fi un precedent periculos.
Legea Ukrainei "Despre fondul ariilor protejate de stat"
Articolul 18: Structura teritoriului si particularitatile conducerii
rezervatiei biosferice Pentru Rezervatiile Biosferice se stabileste printr-un
regim diferentiat de paza, reproducere si folosire a complexelor
naturale in concordanta cu zonalitatea functionala: zona rezervatiei include
teritorii, menite pastrarii si restabilirii complexelor naturale celor mai
valoroase si minimal atinse de factorii antropogeni, a genofondului lumii
animale si vegetale; regimul lui se stabileste in conformitate cu exigentele
instituite rezervatiilor naturale;
Articolul 16: Cerintele cu privire la protectia complexelor naturale si a
obiectelor rezervatiilor naturale Pe teritoriul rezervatiilor naturale se
interzice orice activitate gospodareasca si alta activitate ce
contrazice menirea rezervatiei, ce incalca dezvoltarea fireasca a proceselor
si fenomenelor, sau care creaza amenintare cu influenta negativa asupra
complexelor naturale si a obiectelor, si anume: Constructia edificiilor, cailor
ferate si a altor obiecte de transport si comunicare, neimbinate cu activitatea
rezervatiilor naturale.
Deci, constructia canalului navigabil printr-o zona absolut protejata in
conformitate cu legislatia in vigoare este absolut imposibila. Pentru asta e
necesara scoaterea viitorului canal din rezervatie, ceea ce e posibil numai
prin decretul presedintelui. Deaceea noi ii rugam pe toti cui nu-i este
indiferenta soarta Rezervatiei Biosferice a Dunarii, sa se adreseze cu
scrisori corespunzatoare la Presedintele Ukrainei, iar copia a o
indrepta nemijlocit la Ministerul Transportului - Prim-ministrului
Ukrainei. Va propunem sa adunati semnaturi sub asemenea scrisoare:
Presedintelui Ukrainei, d-lui L.D.Cucima
Copia: Prim-ministrului Ukrainei, d-lui Victor Ianucovici.
Stimate Leonid Danilovici!
Complexele naturale a Rezervatiei Biosferice a Dunarii constituie nu numai
un patrimoniu national a poporului Ukrainei, dar si a intregii Europe.
Functionarea Rezervatiei e posibila doar prin pastrarea integritatii ei.
Deaceea:
NOI CONSIDERAM imposibila functionarea normala a rezervatiei prin
construirea canalului navigabil Dunarea - Marea Neagra.
VA RUGAM sa nu ingaduiti constructia acestui canal in zona protejata a
Rezervatiei Biosferice a Dunarii.
VA RUGAM sa nu admiteti scoaterea oricarei parti protejate din
componenta rezervatiei Biosferice a Dunarii. Raspuns la acest apel va rugam sa-l
dati in conformitate cu conditiile Conventiei la accesul la informatie, la
participarea societatii in procesul luarii deciziilor si la accesul la
justitie in intrebarile ce se refera la mediul inconjurator (Orhus, 1998).
Cu respect,
Valeriu Tihai
Youth Environmental NGO "SalvaEco"
-------------------------------------
92 Sarmisegetuza street,
of. 305 "SalvaEco",
or. Chisinau, MD 2032,
Republic of Moldova
Bucuresti, 12 februarie 2003
COMUNICAT DE PRESA
Planuri pentru implementarea normelor comunitare în domeniul îmbunatatirii
calitatii apelor din România
România este într-un stadiu avansat de elaborare a planurilor care stabilesc
masurile ce trebuie luate pentru a atinge o calitate a apei conform normelor
europene, sursele financiare si etapele necesare pentru realizarea acestor
actiuni. Aceasta este concluzia reuniunii delegatiei sectoriale de negociere
pentru capitolul "Protectia mediului înconjurator", care a analizat, la sediul
Ministerului Integrarii Europene, calendarul de lucru si etapele în care se afla
planurile de implementare în sectorul calitatea apei. Principalele directive
europene care reglementeaza acest sector se refera la: epurarea apelor uzate
urbane, calitatea apei destinate consumului uman, descarcarea substantelor
periculoase, protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse
agricole etc.
Reprezentantii ministerelor si institutiilor reprezentate în delegatia
sectoriala de negociere au aratat ca cea mai mare parte din acquis-ul comunitar
pentru acest sector (peste 80%) a fost transpus în legislatia româneasca. De
asemenea, în ceea ce priveste structura institutionala în domeniu, s-a mentionat
ca, la nivelul Ministerului Mediului, s-a prevazut o suplimentare a posturilor
pentru acest sector, iar la nivel local exista un numar apreciabil de experti
care lucreaza în Administratia Apele Române si în comitetele bazinale, care
reunesc reprezentanti ai mai multor institutii de specialitate si ai
autoritatilor locale. Delegatia de negociere pregateste o strategie financiara
care sa prevada sursele de finantare pentru îndeplinirea masurilor necesare
asigurarii unei calitati a apei din România comparabila cu cea din UE. Aceasta
strategie financiara pune accent si pe parteneriatul public-privat.
Ministrul Delegat, Negociator Sef cu UE, dl. Vasile Puscas, a aratat: "Este
necesara finalizarea în timp si de calitate a acestor planuri de implementare,
pe care le vom realiza în consultare cu Comisia Europeana. Trebuie sa muncim
sistematic în fiecare domeniu, sa procuram fonduri pentru acoperirea acestor
investitii într-o perioada de timp rezonabila. Este nevoie si de un efort al
agentilor economici pentru înlocuirea tehnologiile cu unele nepoluante sau care
sa epureze apa. Aici trebuie sa dezvoltam parteneriatul public-privat, însa
trebuie sa clarificam foarte exact problema proprietatii asupra retelelor de apa
si a rolului statului în relatia cu operatorii privati. De asemenea, pe lânga
autoritati, cetatenii trebuie sa fie si ei constienti ca, în calitate de
proprietari, au un rol în acest domeniu, mai ales în ceea ce priveste înlocuirea
retelelor de apa si canalizare la locuintele proprii. Efectele alinierii
calitatii apelor la normele comunitare se vor simti nu numai într-o îmbunatatire
a apei de la robinet, ci si într-o crestere a calitatii apelor din râuri, a
celor folosite la irigatii etc., deci într-o apa mai sanatoasa, pentru noi, toti."
Reuniunea de la Bucuresti urmeaza consultarilor cu Comisia Europeana în domeniul
calitatii apei si face parte din evaluarea de etapa a activitatilor de pregatire
a negocierilor la cap. "Protectia mediului înconjurator". România a deschis
negocierile pentru capitolul "Protectia mediului înconjurator" în cursul anului
2002. Prin documentul de pozitie initial, România a solicitat mai multe perioade
de tranzitie în domeniul calitatii apei: pentru epurarea apelor uzate urbane,
calitatea apei destinate consumului uman, poluarea cauzata de descarcarea
anumitor substante periculoase în mediul acvatic, protectia apelor împotriva
poluarii cauzate de nitrati proveniti din surse agricole.
ECO-CLUJ
Coalitia ONG clujene de mediu
DECLARATII DE POZITIE PRIVIND O SERIE DE PROBLEME DE MEDIU ACTUALE
1 PROIECTUL DE DEZVOLTARE FORESTIERA
Regretam aprobarea de catre conducerea Bancii Mondiale a Proiectului de
Dezvoltare Forestiera pentru Regia Nationala a Padurilor fara sa se impuna toate
actualizarile necesare si fara sa se accepte monitorizarea independenta a
acestui controversat proiect, in conditiile in care limitele ariilor naturale
protejate inca nu sunt stabilite oficial, coruptia si taierile ilegale se mentin
la cote ridicate si datele tehnice si economice de la care s-a plecat in
elaborarea proiectului s-au modificat in ultimii ani (suprafetele care urmeaza a
fi retrocedate, drumuri forestiere detariorate etc.). Speram ca se va tine
promisiunea de includere a unui reprezentant ONG in comitetul intern de
monitorizare a proiectului si ca se vor gasi alte surse de finantare pentru o
dotare materiala adecvata a inspectoratelor de regim silvic si teritorial cu
aparatura si echipament pentru descoperirea si documentarea taierilor ilegale si
pentru cresterea transparentei exploatarii lemnului, masuri fara de care nu
consideram ca Proiectul de Dezvoltare Forestiera isi poate atinge scopul
declarat.
2. GESTIUNEA GUNOIULUI CLUJULUI
Solicitam incetarea prezentarii sistemului POWERPACK ca fiind o solutie (alta
decat de scurta durata) pentru reziduurile menajere, alegerea definitiva si
documentata a unei solutii pe termen medu si lung pentru gunoiul menajer al
Clujului (rampa ecologica sau incinerator) si trecerea la executia de urgenta a
ei in paralel cu implementarea pe scara larga a colectarii selective a
deseurilor si reciclarii lor.
3. PLANUL URBANISTIC GENERAL AL CLUJULUI
Solicitam adoptarea unei viziuni clare pentru dezvoltarea municipiului
Cluj-Napoca si refacerea actualului PUG astfel incat sa fie clara destinatia
posibila a terenurilor si functiunile permise in fiecare zona si sa se protejeze
spatiile verzi existente si sa se creeze altele noi si sa nu mai fie posibila
aprobarea de benzinarii in zone rezidentiale, cladiri pe spatii verzi etc.
4. PROIECTUL ROSIA MONTANA
Solicitam in continuare stoparea proiectului de la Rosia Montana de mina la
suprafata si tehnologie pe baza de cianura ce ar distruge mari valori naturale
si culturale in zona, localitati si peisajul pe raza mare si ar pune in grav
pericol mediul inconjurator. Consideram ca se impun alte solutii, compatibile
cu principiile dezvoltarii durabile.
5. HG CU DELIMITAREA SI ADMINISTRAREA PARCURILOR NATIONALE SI NATURALE
Solicitam Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor avizarea si
Guvernului Romaniei adoptarea proiectului de hotarare de guvern privind
parcurile nationale, naturale si rezervatiile biosferei, in forma avizata de
MAPM si Academia Romana cu peste o jumatate de an in urma, fara de care
legislatia privind ariile naturale protejate ramane litera moarta si nu se pot
stopa distrugeri ireversibile a unor mari valori naturale.
6. PARCUL NATURAL MUNTII APUSENI
Solicitam in continuare transpunerea in realitate a Parcului Natural Muntii
Apuseni, realizarea unei administratii indepedente de structurile silvice, cu
sediul in jud. Cluj, includerea de reprezentanti ai ONG (alesi de acestea) in
structurile de conducere si in cele consultative, delimitarea pe teren si
intocmirea cat mai grabnica a regulamentului si planului de management al
parcului, cu consultarea comunitatilor locale si ONG-urilor.
7. COMITETELE DE BAZIN
Solicitam revizuirea atributiilor si organizarii si functionarii comitetelor
de bazin hidrografic, pentru a deveni cu adevarat "parlamente ale apei", cu
participarea ONG si cu crearea de subcomitete pentru portiuni de bazin sau pe
subbazine.
8. TRAFICUL IN CLUJ-NAPOCA
Solicitam promovarea transportului in comun, a bicicletei si traficului
pietonal in Cluj-Napoca, descurajarea accesului cu autoturisme in zona centrala,
crearea de zone pietonale (in special in centrul istoric) si piste de biciclete,
realizarea centurii ocolitoare si alte masuri de promovare a transportului
durabil.
9. DRACULA PARC
Salutam renuntarea la intentia de a amplasa preconizatul Dracula Parc pe
Platoul Breite de langa SIghisoara - arie naturala protejata in care legislatia
nu admite asemenea interventii si speram ca pe viitor nu se vor repeta asemenea
incercari.
10. ACTIVITATI ILEGALE IN ARII NATURALE PROTEJATE
Solicitam stoparea planurilor si lucrarilor de realizare de constructii de
infrastructuri majore (cladiri, partii , sosele etc. ) in arii naturale
protejate precum Piatra Craiului, Bucegi, Ceahlau, Padis, Rodnei etc. cu
incalcarea legislatei de protectia mediului si arii protejate.
Cluj-Napoca, 05.02.2003
Clubul Ecologic "Transilvania"
Asociatia ecologica "Lumea Verde"
Clubul de Cicloturism "Napoca"
Asociatia "Pro Ruralis"
Clubul de Ecologie si Turism "Feroviarul"
Fundatia de Ecologie si Turism "Potaissa"
Asociatia Ecologista "Floare de Colt"
SEDINTA DE GUVERN
COMUNICAT DE PRESA II
1. Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii protectiei
mediului nr. 137/1995, republicata.
Guvernul a aprobat o Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea
Legii protectiei mediului nr. 137/1995.
Ordonanta introduce:
? prinicipiul prevenirii si controlului integrat al poluarii
? principiul sistemului de management si evaluare a performantelor de mediu si
cel al sistemului de atribuire a etichetei ecologice
Modificarea si completarea Legii protectiei mediului este prevazuta în
documentul de pozitie " Capitolul 22 - Protectia mediului", cu termen scadent
decembrie 2002.
Promovarea Ordonantei de Urgenta pentru modificarea Legii protectiei mediului
este impusa de necesitatea crearii bazei legale pentru transpunerea urmatoarelor
directive:
? Directiva 85/337/EEC, modificata prin directiva 97/11/EC privind evaluarea
efectelor anumitor proiecte publice sau private asupra mediului:
- reprezinta aplicarea principiului precautiei în luarea deciziilor privind
mediul, asigurând luarea masurilor de protectie a mediului înca din faza de
proiect a unei activitati
- este o directiva de procedura care impune analiza proiectelor si a
alternativelor la acestea, astfel încât sa asigure prevenirea impactului asupra
mediului si îmbunatatirea calitatii acestuia
- transpunerea ei este impusa si de aprobarea proiectelor ISPA si SAPARD
? Directiva 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe
asupra mediului:
- statele membre trebuie sa implementeze aceasta directiva înainte de iulie 2004
- directiva impune evaluarea impactului asupra mediului pentru programe si
planuri în domeniile: amenajarea teritoriului si urbanism, agricultura,
silvicultura, transport, energie, industrie
- reprezinta o modalitate de a obliga factorii decizionali sa includa protectia
mediului în adoptarea deciziilor de aprobare a planurilor sau programelor
? Directiva 90/313/EEC privind liberul acces al publicului la informatii de
mediu